Are foarte mare însemnătate si ne păzim mintea tot timpul de tot ce este păcat. Cine se păzește de păcatele mici, la care aproape că nici nu le dai importanță, acela nu ajunge să lupte cu păcatele mari, căci îl acoperă Domnul, văzând lupta și smerenia lui.

Dacă cineva se nevoiește, postește ca să întreacă pe cineva, ori să-i facă în ciudă că el îi mai bun, acea nevoință nu-i primită de Sfinții Părinți, nu-i primită de Dumnezeu, nu-i primită de Biserică. Acea nevoință e primită la Dumnezeu: că eu n-am treabă cu nimeni. Știu că sunt păcătos și trebuie să mă nevoiesc, ca nu cumva să aud cuvântul cela: “Luați-I și legați-l, aruncați-l în focul cel nestins!” Pentru aist cuvânt, ca să nu-laud, trebuie să mă rog până ce va ieși sufletul din trup; și nu numai eu, toată omenirea trebuie să se roage pentru aist cuvânt să nu-l auzim… Și pentru aist cuvânt toată lumea trebuie să se roage să nu-l audă, ca să audă numai mila lui Dumnezeu.

Cântărea umple inima de dorul Lui Dumnezeu. Ca să eliberez mintea de lucrurile veacului acestuia, trebuie să citesc și să cuget ceea ce citesc. Și ceea ce cuget ziua, mă va ajuta noaptea la rugăciune. Să forțezi mintea la smerenie, căință, dorul de Dumnezeu. Să urăști gândurile rele și atunci Duhul Sfânt te va ajuta.

Trebuie să ai dreaptă socoteală în nevoință. Să ai o măsură de somn, de mâncare. Vrăjmașul te îndeamnă uneori la o nevoință mai mare, dar când Sfântul Duh nu te ajută la nevoințe mari, trebuie sa stai la măsura la care te afli. Să ai aceiași nevoință în fiecare zi. Nu o dată mai mult și o dată mai puțin. Când Darul se retrage, nu trebuie să mă nevoiesc cum s-a nevoit altul, ci pe măsura a ceea ce pot eu.”

Părintele Proclu, “Doamne, să ajungă toți în Rai - Cuvinte de folos”, Mănăstirea Sihăstria Putnei, 2022.