Gripa este o boală infecţioasă acută a căilor respiratorii, contagioasă, de regulă autolimitată, caracterizată clinic prin manifestări respiratorii și generale care pot fi uneori severe.

Cauze

Gripa este cauzată de virusul gripal A sau B, care sunt virusuri ARN. Virusul gripal B este mai puţin sever decât virusul gripal A.

Gripa se transmite prin picăturile aerosolizate respiratorii de la un bolnav de gripă în fază acută şi posibil prin contact direct cu un bolnav de gripă sau contactul cu obiecte de folosinţă comună. Eliminarea virusului se opreşte, de obicei, după 2-5 zile de la debutul bolii.

Simptome

Gripa are un spectru larg de manifestări, variind de la o formă uşoară până la formă gravă. Debutul este clasic, cu cefalee, febră, frisoane, mialgii şi stare generală alterată. Se mai asociază şi simptomele respiratorii, cum ar fi: tusea, dureri în gât. Pe lângă aceste simptome, se mai pot întâlni şi: inapetenţă, greaţă, vărsături, congestionarea faringelui, astenie fizică.

Febra scade de obicei în 2-3 zile, dar simptomele respiratorii pot să dureze şi mai mult de 7 zile. Starea de slăbiciune şi oboseala, poate pesista şi câteva săptămâni, mai ales la pacienţii vârstnici.

Complicaţiile gripei sunt mai frecvente la gravide, la pacienţii peste 64 de ani şi la cei cu boli cronice. Complicaţiile pot fi: pneumonia şi manifestările extrapulmonare (miozita, rabdomioliza, afecţiuni ale sistemului nervos central, sindromul Reye).

Perioada de incubaţie a virusului este de 1-3 zile.

Diagnostic

Diagnosticul de gripă se pune pe baza anamnezei şi a examenelor de laborator. De obicei, diagnosticul de laborator constă într-un test rapid care detectează antigenele virale în exudatul faringian, în celulele nazofaringelui obţinute prin lavaj sau în spută. Aceste teste sunt relativ specifice, dar cu sesibilitate variabilă.

Tratament

Tratamentul în gripă este cel igieno-dietetic şi simptomatic. Taratamentul igieno-dietetic cuprinde: repaus la pat, consum crescut de lichide (care pot să fie calde, dar nu fierbinţi), iar tratamentul simptomatic, constă în administrarea de antitermice, antialgice, precum şi combaterea tusei, prin medicamentaţie antitusivă.

Administrarea de antibiotic se face doar în caz de suprainfectare bacteriană.

Măsuri de profilaxie

1. Evitarea aglomerarilor umane.
2. Evitarea, pe cat posibil, a contactului cu persoanele bolnave.
3. Spalarea mainilor tot timpul, mai ales dupa suflarea nasului si venirea in contact cu persoane bolnave.
4. Omul bolnav se izolează de restul familiei într-o cameră corespunzătoare din punct de vedere igienic (luminoasă, aerisită, suficient de încălzită 24 – 26 grade Celsius).
5. Bolnavul va folosi batiste igienice în caz de tuse sau strănut.
6. Aerisirea incaperilor sau a birourilor cu mentinerea unei temperaturi de 18-20 grade C.
7. Mentinerea la domiciliu a copiilor bolnavi pentru evitarea transmiterii bolii in comunitate.
8. Evitarea vizitării bolnavilor sau suspecţilor de gripă.