Yvonne G. Baker a enumerat opt binecuvântări pe care le aduce suferinţa:
1. Boala ne învaţă să socotim bine zilele noastre (Psalmi 89, 14). Fără tulburarea adusă de boală, ar fi uşor să avem iluzia că viaţa pământească va dura o veşnicie. Ne vopsim părul, facem sport pentru a îndepărta semnele îmbătrânirii.
2. Boala poate fi un mijloc de creştere duhovnicească. Acceptăm proverbul „nu câştigi nimic fără durere” când este vorba despre recuperarea condiţiei fizice, dar am prefera să ne lipsim de suferinţă în privinţa înaintării în viaţa de creştin. Epistola Sfântului Apostol Iacov, 1, 2-3 ne ajută să cârtim mai puţin împotriva suferinţei: Mare bucurie să socotiţi, fraţii mei, când cădeţi în felurite ispite [inclusiv boala]... încercarea credinţei voastre lucrează răbdarea, ca să fiţi desăvârşiţi şi întregi.
3. Boala ne poate învăţa să alinăm suferinţa altora. După cum spune Sfântul Apostol Pavel, Binecuvântat este Dumnezeu... Cel ce ne mângîie pe noi în tot necazul nostru, ca să putem să măngâiem şi noi pe cei care se află în tot necazul, prin mângâierea cu care noi înşine suntem mângâiaţi de Dumnezeu (II Corinteni 1, 3-5). Mulţi oameni au început o adevărată slujire a lui Dumnezeu numai după ce s-au îmbolnăvit grav.
4. Boala poate fi una dintre puţinele ocazii în care Ii acordăm lui Dumnezeu întreaga noastră atenţie. Uneori ne găsim liniştea şi înţelegem că El este Dumnezeu numai zăcând la pat, incapabili să facem altceva decât să citim Biblia şi să ne rugăm. Multe dintre marile decizii pe care le-am luat în viaţă au urmat unor perioade de boală, în care am fost nevoit să aştept şi să vorbesc cu Dumnezeu.
5. Boala ne determină să ne stabilim priorităţile în viaţă. Prioritatea noastră este oare să ne păstrăm o sănătate de fier sau să câştigăm împărăţia lui Dumnezeu? Desigur că nu trebuie condamnate obiceiurile menite să menţină o stare bună de sănătate, dar trebuie să ne întrebăm dacă dorinţa de a fi sănătoşi nu a devenit dumnezeul căruia ne închinăm.
6. Uneori, boala ne dă o nouă perspectivă asupra greşelilor noastre. Adeseori viaţa noastră se îndepărtează de ceea ce doreşte Dumnezeu să facem, şi trebuie să înţelegem ce este de făcut. Uneori, boala ne permite să privim sau să înţelegem situaţia altfel decât o făceam până atunci. Dumnezeu nu doreşte să fim bolnavi, dar poate folosi boala pentru a ne face cu blândeţe să ne conştientizăm păcatele, şi apoi să ne vindece de păcat.
7. Boala face uneori parte din planul de mântuire, este un element al Proniei iubitoare a lui Dumnezeu. Boala demonstrează atributele lui Dumnezeu în aceeaşi măsură ca şi slava Lui. Niciodată satana nu calomniază mai mult caracterul bun şi iubitor al lui Dumnezeu decât atunci când suferim de o boală. El ne şopteşte că trebuie să existe un păcat ascuns pe care nu l-am mărturisit, că suntem cu adevărat nevrednici de iubirea şi de grija Mântuitorului. Când ne trec prin minte asemenea gânduri, să ne amintim că în timpul bolii lupta noastră nu este împotriva trupului şi a sângelui, ci împotriva întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii (Efeseni 6, 12).
8. Şi, în sfârşit, să nu uităm că boala este temporară. Domnul poate hotărî să ne vindece prin mâna unui medic sau îşi poate rezerva acest drept, prin atingerea Lui personală, pentru clipa în care îl vom vedea faţă către faţă.
Fragment din cartea "Vitamine duhovnicesti pentru inimile ranite. Zi de zi cu Hristos de‑a lungul anului bisericesc. vol. 2", Editura Sophia
Comentarii